Eu cred ca mai exista iubire

Eu cred că mai există iubire

Din sărăcie sufletească nu se naște nimic,
Cuvântul își pierde esența,

Răsună gol, lipsit de sens,
Într-o lume împietrită ,
Lumea oamenilor fără suflet.
De ce să îmi spui “iubito”
Dacă sufletul tău , atât cât mai ai , e arid
Și orice sămânță de sentiment
Piere înainte să încolțească ?
Din inimă
Ți-am trimis o ploaie de iubire,
Credeam că asta aștepți însetat,
Ca să crești cu ea un câmp de flori.
Ploaia lovindu-se de sufletul tău
S-a transformat în cristale de gheață
Și a căzut pe jos
Cu un zgomot dureros.
Le voi strânge cu grijă
Și le voi transforma în altă ploaie,
Pentru că eu cred că mai există iubire.
Cândva am văzut o piatră
Care săruta picăturile de apă,
Ce-i mângâiau obrazul îmbătrânit de vreme.