sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Să zâmbim, Doamne!





Să zâmbim, Doamne, să uităm de sclavie
Să te scoatem, de acolo, din colivie,
Din timp de uitări în libertate
Să vorbim Doamne, să ne spui despre toate.
Poveşti adunate în doruri mărunte
Trecutul țese peste vreme o punte,
Doamne, cum trece clipa prin noi
Povestind despre ale noastre nevoi.
Uitat prin scrieri, prin cărți,rugăciuni
Nu suntem, Doamne, nu suntem mai buni,
Te-am ascuns undeva şi nimic nu ne ajunge
Sub vorbe viclene, totul e sânge.
Iubirea se zbate să mai reziste
Nu este decât subiect în reviste,
Adevărul se târăşte prin lume obosit
Minciunii îi face acum loc smerit.
Sub măşti sunt chipuri chinuite de ură
Răul creşte stăpân, nu are măsură,
Totul e rece, tot e împietrit
Bunătatea, credința par în asfințit.
Vino, Doamne şi stai lângă noi
Exilat eşti Tu printre îngerii goi,
Vino, Doamne, de ai obosit
În drumul tău fără sfârșit .
Ana-Maria Bocai 

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Eminescu trăieşte în noi


Eminescu trăieşte în fiecare din noi
Născut dintr-o stea, menit să aducă lumină,
E glasul acestui neam cu dorinți şi nevoi 
Purtând peste timp iubirea divină.
Eminescu suntem noi împlinind dragostea 
Pe o geană de lună țesând o poveste,
Sunteți voi amândoi plecați pe o stea
Fără să dați lumii de veste.
Eminescu e marea cu cântecul ei
Cu țărmul tăcut ce mereu îl aşteaptă,
E chemare de înger, de demon, de zeu
E valul ce poartă corabia noastră.
Eminescu este freamăt de codru bătrân
Sub bolta de stele plină,
În rouă se-adună ziua de ieri
Şi dorul de el ni-l alină.
14.01.2017
Caracal
Ana-Maria Bocai  

http://ampress.ro/ana-maria-bocai-eminescu-traieste-in-noi/