FRUMOSUL NATURII

Dor de tine

Când luna scaldă noaptea cu ale ei sclipiri

Și ochii tăi văpăi privesc la mine,

Topeşte timpul gol rămas în amintiri

Aş vrea să ştii cât te iubesc pe tine.

Adoarme gândul meu, se sprijină pe-o stea

Și deapănă poveşti cu prinţi şi zâne

Doar inima-mi vorbeşte despre dorinţa mea

De clipele de dragoste puţine.

Îmi sprijină fiinţa şi-n vis cu tine sunt

Mi-e atât de dor să-mi fie dor de viață,

Să fiu iubita ta şi-n gesturi de alint

Să te opreşti cu buzele-ţi pe faţă.

Să-mi mângâi ochii trişti ce lacrimă au plâns

Și-au strâns poveşti de nimeni neştiute

Departe sunt acum, într-un trecut ascuns

Le-ai ridicat ziduri ce nu pot fi trecute.

Iubeşte-mă acum, al tău copil să fiu

Candoarea lumii fie prinsă-n ele,

Și dragostea ta pură, mereu ca focul viu

S-adape ca o ploaie deşerturile mele.

Ana-Maria Bocai 

Fericire

Nu există fericire în afara noastră, nimeni nu te poate învăţa cum să fii fericit, cum să devii puternic, cum să reacţionezi în faţa greutăţilor...sufletul se căleşte singur sub acoperământul lui Dumnezeu.

Ana-Maria Bocai

De nu te-aş iubi

De nu te-aş iubi, clipa ar trece 

Tristă, departe...un zâmbet prea rece 

De nu te-aş iubi, universul cel mut 

M-ar prinde în vraja lui si-aş rămâne tăcut 

De nu te-aş iubi...Doamne, târziu! 

S-ar întinde în sufletul meu doar pustiu 

De nu te-aş iubi…dacă-aş putea 

Vraja din inimă s-o pot alunga? 

De nu te-aş iubi…nu aş mai fi 

De nu te-aş iubi…nu aş trăi.

Ana-Maria Bocai 

vol. De nu ai fi tu, ce aş fi fost?